Pe aripi de visare
Visător am fost o viață,
Totdeauna am să fiu,
Fără vise-n dimineață,
Sufletul mi-ar fi pustiu!
Sunt același visător,
Plin de-a clipelor speranță
Căci privesc spre viitor,
Fără pic de aroganță!
Visător în nopți târzii,
Mă ascund în umbra vieții,
Așteptându-te să vii,
Să bem roua dimineții!
Visele îmi dau puterea,
De-a lupta cu soarta grea,
Și-mi oferă mângâierea,
De a te putea avea!
Visător sunt mai mereu,
Rătăcind printre comete,
Îndrumat de Dumnezeu
Și-ale îngerilor cete!
Rătăcesc de-o viață-ntreagă,
Printre ale firii legi,
Azi, gândirea mi-e pribeagă!
N-ai putea să mi-o-nțelegi!
Visător fără de moarte,
Ce blesteamă nemurirea,
Amintirilor deșarte,
Ce-i întunecă gândirea!
Sunt al viselor adept,
Merg pe apă și prin foc,
Ieri simțeam dureri în piept,
Azi, nu le mai simt deloc!
Visător voi fi etern,
N-am să cad în agonie,
Căci tristețea mi-o aștern,
Pe o coală de hârtie!
Printre vise și iluzii,
Caut liniștea deplină,
Chiar de prinsă-ntre confuzii
Inima-mi de dor suspină!
Visător fără de vise,
Fluturând al păcii steag,
Merg pe drumuri interzise,
Spre al viselor, meleag!
Zbor pe aripi de visare,
Focul inimii să-mi sting,
Așteptând momentu-n care,
Voi putea, să te ating!
poezie de Cristian Polifronie
Adăugat de dory58
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre zbor
- poezii despre viață
- poezii despre hârtie
- poezii despre foc
- poezii despre dimineață
- poezii despre întuneric
- poezii despre îngeri
- poezii despre viitor
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.