Halucinație
Ce milă mi-e de cei bogați
pot fi orice dar nu bărbați
căci și bărbatul nu e oare
decât un fel de înscenare
Că pân-la urmă n-oi fi eu
un fel de miel ce se dă leu
în lumea asta ordinară
ce mă invită doar afară
Mânca-ți-aș viața de român
păi măi țigane ești nebun
nu vezi că toată lume fuge
și n-a rămas nimeni pe cruce
Și între plus și minus infinit
doar golu-i Doamne răstignit
sonet de Costel Zăgan din Cezeisme II (2016)
Adăugat de Costel Zăgan
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre bărbați
- poezii despre viață
- poezii despre oi
- poezii despre nebunie
- poezii despre lei
- poezii despre infinit
- poezii despre crucificare
- poezii despre cruce
- poezii despre bogăție
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.