Sonetul Cetății Sucevei
Văd ca prin vis, pe ziduri de cetate,
Oștenii plini de mușchi făcând de gardă,
Ici-colo un hatman cu o cocardă;
Sunt umbre și sunt toate însetate.
La cuhnie zărești o halebardă,
Stăpânul ei, cu gesturi delicate,
Pe-o fată ce gătea niște bucate,
O prinde, o sărută, o dezmiardă.
Urmașii lor de astăzi, în plimbare,
Constată curioși, cum sunt turiștii,
Că mușchi mai vezi prin colțuri fără soare.
În loc de-oșteni, arcașii, floretiștii
Au setea cel puțin la fel de mare.
Ați înțeles, sosesc epigramiștii!
sonet de Dan Norea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre turism
- poezii despre sărut
- poezii despre scrimă
- poezii despre prezent
- poezii despre plimbare
- poezii despre mâncare
- poezii despre epigrame
- poezii despre delicatețe
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.