Ploaia
A fost atâta soare
Și câtă bucurie
Și ploaia are farmec
Că-i din copilărie!
Copile, să te bucuri
Cât cerul e al tău
Că vine-apoi furtuna
Și nori pe capul tău!
Și ce minunăție,
Frumosul e divin
Din soare sau din ploaie
Dar vai, e prea puțin!
Și plouă a-mpăcare
Ca dup-un stins blestem
Te chem, iubire mare,
În vale, în Sichem,
C-au înflorit magnolii
Și mii de trandafiri,
Hai, vino, mai e vreme
Să fim ai zilei miri!
poezie de Ilorian Păunoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre ploaie
- poezii despre copilărie
- poezii despre bucurie
- poezii despre văi
- poezii despre trandafiri
- poezii despre timp
- poezii despre nuntă
- poezii despre nori
- poezii despre iubire
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.