Întâlnire
un parc
o bancă
un castan
perechi îndrăgostite sub clar de lună
șoptindu-și nesecate doruri
a alunecat o frunză direct pe calea lactee
în pași de vals
zâmbindu-mi
cu toate răsăriturile rămase
până la capătul lumii
am privit-o cu setea focului
nemurind împreună
poezie de Dan Mitrache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vals
- poezii despre timp
- poezii despre parcuri
- poezii despre iubire
- poezii despre frunze
- poezii despre foc
- poezii despre dor
- poezii despre dans
- poezii despre Calea Lactee
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.