Îngenunchere
Sub brazda de rouă cuprinsă
Stă lumânarea-n gând aprinsă,
Stau stelele șirag în cer
Cu dinții înfipți în mister.
În rugăciuni stau pe pământ
Biserici cu turle în vânt,
Le dau ocol, cu gând umil,
Curate inimi de copil.
Îngenunchez o piatra sfântă
În lumea care nu cuvântă,
Sunt fagure nelimitat
De limba luminii gustat!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre religie
- poezii despre vânt
- poezii despre stele
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre rouă
- poezii despre lumină
- poezii despre limite
- poezii despre inimă
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.