O lume-a iubirii
Mai lasă tristețea-ntr-o parte și vină
Când toată iubirea mea ție se-nchină,
Aleargă la mine să-ți tremure nurii
Pierzându-ți din tălpile goale condurii!
Învârți tacticoasă pe deget o ață,
În minte buluc ți-e de gânduri în ceață
Și plouă și-i soare, și-i zi și e noapte
Și-n tine e raiul și-n rai sunt de toate
Și țârâie greieri și cântă cinteze
Iar cei ce iubesc se aștern să viseze...
Și luna bătrâna stâncoasă crăiasă
Mai speră și azi la un soare de casă.
O mie de drumuri la sfat în răscruce
De pașii nostalgici ar vrea să apuce ;
Tu calcă-le, oarbă pe toate-n picioare
Că-n inima mea ți-am pus flori pe cărare!
O liră ciupită de unghii măiastre
Un cântec turcoaz îmi coboară din astre,
Albaștri-ți ochi gemeni ca miezii de nucă
De lacrimi răzlețe deja se usucă -
O lume-a iubirii, o lume năucă...
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu
Adăugat de Ioan Morosanu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre religie
- poezii despre rai
- poezii despre muzică
- poezii despre visare
- poezii despre vinovăție
- poezii despre timp
- poezii despre sfaturi
- poezii despre prezent
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.