Vedere spre viață
Vis ce tăcut pășește-n delir în noaptea pustie
Cântec de leagăn se-aude când vântul adie.
Șoapte tăcute, ecou infinit.
Fragmente de sunet pierdute în vid.
Secunde din timpuri lăsate drept bir.
O gaură neagră ce-atârnă de-un fir.
Vibrează tăcerea, lovește un zid.
Dărâma cuvinte, ruine clădind
Vreme marcată de clipe ,
Pustii, de gânduri oprite,
Castel de fantasme-amăgite
Ce bântuie holuri umbrite.
Tărâm amuțit de-atâta durere
Rămâne uitat in veacuri stinghere.
poezie de Raluca Oprea
Adăugat de raluca
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Raluca Oprea. [Vezi și următoarele:
- poezii despre tăcere
- poezii despre timp
- poezii despre vânt
- poezii despre visare
- poezii despre viață
- poezii despre uitare
- poezii despre sunet
- poezii despre secunde
- poezii despre noapte
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.