Iertare, Doamne!
aș fi vrut să-mi împart singurătatea cu voi să
vedeți ce înseamnă când Dumnezeu
se preface că doarme
și...
iertare, Doamne!
încă o rană închisă cu ceară
și încă o zi în care
vă privesc de la un capăt al lumii
... voi uita totul
de cei care au fost
și de cei care încă mai sunt
am renunțat la luptă
prin tranșeele ciobite de plumb
trec pași cu miros de lumânare
și câte un corb rătăcit sub cer
dar nu-i bai
e târziu și plouă...
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre somn
- poezii despre singurătate
- poezii despre religie
- poezii despre plumb
- poezii despre ploaie
- poezii despre lumânări
- poezii despre iertare
- poezii despre Dumnezeu
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.