Măi Ioane, Domnul știe...
Eu mă uit lung la icoane
Și parcă ele la mine...
Ce îți spui, tu, măi Ioane,
Chemăm altul să se-nchine?
Îți ești putred de păcate
Și de fapte ne-creștine
Și făgăduinți uitate...
Crezi că ele ți-s spre bine?
Hai, începe-odată ruga
Că ți s-a lungi de foame
Și nu scapi nicicum cu fuga
La vreun corcoduș cu... poame!
Tot mă uit lung la icoane,
Parcă sfinții au răbdare...
"La cei sfinți vreau și eu, Doamne,
Nu le trebuie mâncare!"
Iac-așa fu rugăciunea
De păcate-ngreunată
Și-ncepui cu ea de lunea
S-o țin săptămâna toată.
Măi Ioane, Domnul știe
Cum ți-i fundul la izmene
Și mai faci câte-o prostie
Că de rugăciuni ți-e lene!
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu
Adăugat de Ioan Morosanu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre sfinți
- poezii despre religie
- poezii despre timp
- poezii despre săptămâni
- poezii despre sfințenie
- poezii despre prostie
- poezii despre mâncare
- poezii despre lene
- poezii despre icoane
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.