istoria lumii
între precariat și opulență
cuvintele alăptează debile speranțe
imagine gri imagine aurie
spectacolul începe
și costă al naibii
afișăm infecția, parada sărăciei și a fastului, între ele
necesitățile subiective anume create
lumea-i un ocean de degete îndreptate
mereu spre celălalt, reclame, lumini colorate, sunete
iluzii convertibile în obsesii
înșelătorii publicitare, electorale consecințele
le vor proba tocmai cine pretindeți că protejați
fiii voștri
se vor hrăni reciclând resturi
din spectacolul de astăzi silnic, interactiv
fluviu păstos falsă emancipare, Pământul
este tot mai sensibil nu și talpa
cuvinte despre salvare?
Le rostim și dăm din coate să ajungem în față
la spectacol, mimând că suntem «fans»
fiindcă «dă bine»
cuvintele acestea alăptează speranțe rahitice
fără aplauze de data aceasta, vă rog
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre cuvinte
- poezii despre sărăcie
- poezii despre sunet
- poezii despre salvare
- poezii despre protejare
- poezii despre protecție
- poezii despre prezent
- poezii despre ocean
- poezii despre lumină
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.