Livada crucilor
Mi-am intoxicat casa
pentru un zâmbet cu data expirată
îmi plâng degetele cu humă
zgârii carnea pereţilor
în unghii rămân doar iluzii
moartea îmi ţine jurnalul
scrie ultima filă
sentinţă fără drept la recurs
voi fi abandonat în decolteul naturii
o rădăcină în livada crucilor
poezie de Relu Cazacu
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!

Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.