Gardul viu și umbra ideală
Umbra se sprijină de mine
Ca o catetă mișcătoare
Ce se învârte pe pământ
Cu silueta după soare.
În mine, însă, un gard viu
Crește în sânge și în oase,
În carne, mă ține-n iubiri
Cu sentimente mătăsoase.
Umbra și gardul sunt mereu
Izbânda faptelor, banală,
Însă femeia-i gardul viu
Și umbra mea, cea ideală!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre sânge, poezii despre iubire, poezii despre idealuri, poezii despre creștere, poezii despre Soare sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.