Dragoste fără răspuns
Ființă blândă, și-atât de frumoasă,
Ce suflete noi naște pe pământ,
Fără de Ea, nu vreau nici pat, nici masă,
Căci viața-i chin, iar doru-i vânt.
Cu vorba Ei ce-a dulce ca un soare,
Ea inima-mi încălzește-n piept.
De-i tristă, totul crunt mă doare,
Iar sufletul îmi e deșert.
În viață îmi ești o alinare,
Un dor, o muză, un respect.
Cu Tine-aș vrea să zbor spre soare,
Să cânt, să plâng și-apoi să plec.
Căci nu-mi răspunzi la sentimente,
Iar dragostea mea, e doar un vis.
Nu-mi fă nicicând, o, dragă, complimente,
Că nu mă vreai, de mult ai zis.
poezie de Petru Plătică
Adăugat de Petru Plătică
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.