Fără amintire, omul nu are viitor.
aforism de Marin Mogoș (11 ianuarie 2016)
Adăugat de Iulia Mirancea
Votează! | Copiază!
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Nu este introdusă data nașterii pentru Marin Mogoș. [Vezi aforisme despre viitor sau aforisme despre amintiri
1 Iulia Mirancea [utilizator înregistrat] a spus pe 8 martie 2016: |
| Fără amintire, omul nu are viitor? Așa este, scumpe prieten! Așa este și așa trebuie să fie căci, fără amintirea unei nopți săvârșite demult, într-o căsuță frumoasă și onorabilă, o căsuță de aici, din Alexandria ta, în care a început, pentru a fi nemuritoare, cea mai frumoasă, cea mai castă, cea mai nobilă prietenie din toate timpurile, fără toate acestea, Prezentul meu de azi, ar fi mult mai sărac, mai puțin încrezător... Îți amintești? Era o noapte plină, cum sunt nopțile la Alexandria, cu azur în loc de cer, cu Luceafăr și Cale Lactee în loc de realitate, cu imensitate albastră, și cristale Zvarovski în loc de perimetru astral, cu iubire, plenitudine, inefabil, în loc de tangibil! Îți amintești? Ne întorceam de la un Remember... Un Remember care (iertare crepuscului) era, (cum altfel?), pe treapta inexorabilă a vieții: Răsăritul... Îți amintești psihologule? Îți amintești de noi, tinerii aceia frumoși, candizi, dezimvolți, exploratori, explorabili, învăluiți în iubire, fericire, idealuri... Șase tineri zglobii ne întorceam de la "hanul din coclauri", din "pădurea de argint"... Impetuoși, zburdalnici, senini, viabili, cu șotiile la subraț, așa cum le stă bine tinerilor! Ne duceam la draga Ta căsuță, să continuăm agava... Să mai fim împreună câteva clipe, câteva bucurii, câteva speranțe, câteva idealuri, câteva nemuriri...! Îți amintești psihologule? Toți eram frumoși, dar voi doi, tu și Doinița ta, parcă întreceați în tumult, vivacitate, joc molipsitor... Doina ta fremăta de tandrețe și mă cucerise ireversibil... Mă cucerise atât, încât ți-am zis... Ce ți-am zis...? Ți-am zis că voi doi sunteți o pereche ideală! Îți amintești... psihologule...? Pe urmă, tot drumul, până la frumoasa ta căsuță, ai ținut-o așa, într-o veselie copleșitoare: "Haide, idealo... ideala mea soție"! Marian, prietene, astăzi e ziua ta! Și ce alt dar mai frumos ți-aș fi putut oferi decât, să mă plec astăzi, într-una din cele mai însemnate zile într-una din cele mai frumoase clipe a clipelor mele, în fața voastră, a Ta și a frumoasei Tale, Doinița? Și să murmur: Sunteți la fel ca atunci... Să murmur, sau să strig, sau... să tac... Și ce dar mai frumos ți-ar putea oferi sufletul meu, decât un Remember al vieții tale și a prieteniei noastre? Și ce-ar putea să-ți dorească inima mea, mai mult decât să fii fericit alături de "IDEALA"? Realmente, ideala ta! Să fiți fericiți ca atunci când, Supremația, Dumnezeu Însuși, mi-a făcut acest dar infinit: prietenia voastră, a Ta, a ei... A ta și a frumoasei tale soții Alexandra Doina Mogoș! Să fiți fericiți! Astăzi, Mâine, Poimâine! Mereu! Fără amintire, omul nu are Trecut, Prezent, Viitor! Fără amintire, Prezentul nu poate alcătui o poveste! "Istoria rămâne cea mai frumoasă poveste" |