departele
fiecare deznădejde cere să-i jertfim ceva
orice amar este amar doar
de-i gustat
mă simt un vierme cu stindard
mărșăluind prin mărul vremii fără
niciun arc de triumf?!
nu știu de voi trăi
până la sămânță!
sunt iarăși om și nu am ce
mă caut prin buzunare, sertare, ascunzători
ce-aș putea jertfi azi
tot teatrul acesta imaginar?!
îmi țiuie urechile
mă-ntorc în vierme, măru-i amar ori
am nimerit urma târâișului meu?!
caut să ies, mai demn să mă ia în cioc o vrabie
decât să putrezesc aici, să cad împreună cu mărul
în ierbi brumate
om vai, nu-mi pot lepăda năravul, mă târâi
și mi-e greu
să redeprind mers omenesc, îmi miroase sufletul
și haina a măr verde, a pelin și-a colb
ce de colb lasă minutarele în drumul lor!
mi-a răspuns doar duhul, piele și os și departele
unde doarme iubita și un ceasornic
am găsit, gata, am găsit
acest «departe» îl voi pune pe rug, ardere de tot
deznădejdii de apoi
poate veni
iubită sau vrabie
să lunece cortină albă peste ceas
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi și următoarele:
- poezii despre mere
- poezii despre jertfă
- poezii despre iubire
- poezii despre ceas
- poezii despre vrăbii
- poezii despre viermi
- poezii despre viață
- poezii despre vestimentație
- poezii despre verde
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.