Poetul (cu glas stins): Doamnă! Dar pe mine cine mă apără?
Aurica (autoritară, răsfoind dosarul): Ți-am spus să taci! Tu ești un trădător! Cu toate acestea, te voi apăra... Am această obligație de serviciu! Să nu crezi că mi-e ușor! Ești un gunoi, o cârpă. Un păduche! În loc să scrii despre eroica noastră clasă muncitoare, mâzgălești hârtia cu metrafizică, îngeri și popi. Ba mai vrei să reinstaurezi și monarhia... Te voi apăra, totuși... Justiția e justiție...
Poetul: Cred în imparțialitatea conștiinței...
Aurica: E treaba ta! Crezi în ce vrei! Eu una nu sunt imparțială! Sunt de partea celor mulți...
Poetul: Închis fără de moarte într-un singur vers...
Aurica: Ți-am spus să taci! Te voi apăra! Chiar dacă ești un zero barat.
Poetul: Am vrut să cânt înaltul...
Aurica: Gura! Aici e tribunalul poporului, nu cenaclu...
replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.