Adam (cu venerație sinceră): Bună ziua, Maestre....
Poetul (surprins): Maestre? Ce vorbe fără rost!
Adam: Vă cunosc opera! Sunteți un mare spirit...
Poetul (trist, reținut): Sunt doar o umbră, care își caută noaptea ei cu lună plină... Dar n-o găsesc. Mă orbește falsa lumină... E prea multă beznă sclipitoare în jur...
Adam (declamă): "Cât negurile vieții putem să le desfidem,
Alt soare să aprindem pe vechile ei căi."
replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.