* * *
Mă înconjoară visele, târziu în noapte,
Așa cum stelele ard divin în focul lor nestins,
Apoi roiesc, spre a sfârșitului destin,
În alte vieți, în altă parte...
Câte caractere, câte enigme nedeslușite,
Câte fantomatice figuri și definiții
despre tot și toate...
Mai mult sau mai puțin dovedite sau răstălmăcite,
În frământări neîntâmplătoare de noapte.
poezie de Valeria Mahok (16 ianuarie 2016)
Adăugat de Valeria Mahok
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre visare, poezii despre viață, poezii despre stele, poezii despre sfârșit, poezii despre noapte sau poezii despre foc
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.