Țara Luanei
Țara Luanei e țara-n care zeii înșiși
Au coborât din veșnicie...!
Demult, cu mii de ani în urmă
În drumul meu către un sat de Pini-,
Am întâlnit un om...
Un domn la vârsta senectuții...!
Cu părul argintiu...
Și vorbă caldă, aurie...
Un om cu chip de înger!
Frumos și bun,
Cu senectute de Buzău...
Acolo, la senioratul de Buzău,
O părticică pură din ființa-mi
S-a dezlipit concret și a rămas...!
Și-n locul ei s-a așezat Luana:
O inimă curată, cu senectute... de Buzău!
poezie de Iulia Mirancea
Adăugat de Iulia Mirancea
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Iulia Mirancea. [Vezi și următoarele:
- poezii despre bătrânețe
- poezii despre țări
- poezii despre îngeri
- poezii despre vârstă
- poezii despre timp
- poezii despre sat
- poezii despre păr
- poezii despre inimă
- poezii despre frumusețe
1 Un om adevărat [din public] a spus pe 21 decembrie 2015: |
| Să fie cumva vorba de Luana Mitran? |
2 Iulia Mirancea [autorul] a spus pe 21 decembrie 2015: |
| Țara Luanei (pledoarie pentru senectute) Acum ceva vreme, un domn de pe-aici m-a invitat să-i vizitez grădina, în care lucrează domnia sa, zi de zi! Adică acest grup, căruia, superb detot, domnia sa i-a pus numele, "Țara Luanei"! Am văzut pe viu Țara Luanei, acum trei ani! Și, în drumul meu către satul Pinu (recte Brăești), (unde, se știe de ce m-am dus), pe un deal magnific (nicidecum "de trei parale"), am întâlnit un domn în vârstă ... Foarte în vârstă! Domnul avea părul complet alb, vorba șugubeață (dar așezată) iar chipul său (nefiresc de blând), semăna (îl văd și acum) cu un chip de înger! Am coborât din mașină, el mi-a zâmbit și am conversat câteva clipe ... Ah vroiam să-i aud vocea! O, Doamne, era atât de frumos acel om... Atât de frumos, încât, nu-l voi uita niciodată ... Nu mi s-a mai întâmplat: m-am îndrăgostit pe loc, de acel om ... Cred că, o părticică din inima mea a rămas acolo ... A rămas acolo, la un om senior de Buzău- iar eu i-am luat-o întreagă, pe a lui... Nimic nu poate fi mai sublim, decât atât! Și, de trei ani, mă întreb: oare, ce căuta acel om acolo, singur și fără nicio treabă? Oare, de ce mi-a ieșit în cale? Mă întreb și nu-mi pot da niciun răspuns ... Nu-mi pot da niciun răspuns dar niciodată nu voi uita acea ființă, cu adevărat, superbă ... |
3 Girel Barbu [utilizator înregistrat] a spus pe 21 decembrie 2015: |
| Era Luana! |
4 Radu R.Radu [din public] a spus pe 22 decembrie 2015: |
| Eu auzisem că Luana a fost o ființă extraterestră feminină și nu un bărbat... |
5 Iulia Mirancea [autorul] a spus pe 22 decembrie 2015: |
| "Bătrânii povestesc că în vremuri de demult uitate în Munții Buzăului domnea un rege bătrân și înțelept, Luana, ale cărui cetăți atingeau cerul" (Țara Luanei între legendă și adevăr)! |
6 Agamemnon [din public] a spus pe 23 decembrie 2015: |
| Lady, Scrii "că în vremuri de demult uitate în Munții Buzăului domnea un rege bătrân și înțelept" Exprimarea îmi pare pleonastică. Fiind din Munții Buzăului bătrânul nu putea fi decât înțelept... |
7 Iulia Mirancea [autorul] a spus pe 23 decembrie 2015: |
| (Țara Luanei între legendă și adevăr)! Shorty, nu te repezi ca fata la măritat: nu e scrisul meu și nu-mi permit să modific! La câte oi ai ajuns astă noapte de focul meu, dear?! |
8 Agamemnon [din public] a spus pe 23 decembrie 2015: |
| Văd că la Buzău, gramatica e varză. Dacă Luana a fost rege (și nu regină!), atunci se spune Țara lui Luana, nu Țara Luanei! Românește se spune Țara lui Burebista, nu Țara Burebistei! |
9 Iulia Mirancea [autorul] a spus pe 23 decembrie 2015: |
| Sir, Maestro, Mă exasperați! Alexandria (orașul ăsta al meu de adopție forțată) a fost întemeiat de Alexandru Dimitrie Ghica! Ar fi fost normal să i se zică Alexandru, nu? Ținutul unde a trăit împăratul Luana, a căpătat numele Luana! Deci: Țara Luanei! Superb! Sublim! Mai sublim decât sublimația însăși! Lăsați-l așa, Sir! Ținutul Luanei, locuit de români adevărați, vine din timpuri, de milioane de ori mai vrednice decât cele de astăzi! |
10 Agamemnon [din public] a spus pe 23 decembrie 2015: |
| Lady! Ai dreptate! Timpurile acelea preistorice au fost "de milioane de ori mai vrednice decât cele de astăzi!" |
11 Iulia Mirancea [autorul] a spus pe 24 decembrie 2015: |
| Sir, Mi s-a părut că țineți morțiș să vă dau pe la icoane dar, văd că nu mai e necesar! Permiteți-mi deci, să revăd în liniște imaginea din versurile de mai sus, multiplicată în zeci de chipuri... Chipuri la fel de pure, ale unor oameni ce urcau într-un tren care, veri de-a rândul, oprea undeva, într-un loc drag sufletului meu...! Clipe și clipuri, nu uitate ci, stocate forever... Chipuri frumoase și o stație dragă: Târgu Cărbunești! Dragă, fiindcă știam că, pe urmă, începeau munții mei! Probabil Tu jucai șotron pe undeva pe-aproape și, habar nu aveai, ce fotografiau doi ochi negri ai unui copil care, întâmplător, trecea prin Ținutul Gilortului tău... Pestetot sunt oameni frumoși, buni, adevărați! Trebuie doar, să coborâm o clipă din vehiculul nostru, să le fotografiem chipul și să-i luăm cu noi! |
12 Agamemnon [din public] a spus pe 24 decembrie 2015: |
| Lady, Dacă cu mine vorbești, trebuie să te dezamăgesc, și pe tine, și taraful unui prieten comun. N-am fost în viața mea în Târgu Cărbunești! Vă doresc la toți Sărbători fericite! |
13 Iulia Mirancea [autorul] a spus pe 24 decembrie 2015: |
| Îmi cer scuze, domnule! Precizez un amănunt, pe care, văd că-l omiteți: eu nu sunt "toți"! Vă rog să vă luați urarea înapoi și să vă spălați cu ea, unde vreți! |
14 Agamemnon [din public] a spus pe 24 decembrie 2015: |
| Da, doamnă! M-am conformat! Mă așteptam la o frază mai blândă în dimineața de Ajun. Aristocrația democratizată arată jalnic. |
15 Iulia Mirancea [autorul] a spus pe 24 decembrie 2015: |
| Și eu mă aștept la multe din partea dumneavoastră! Din păcate... Din păcate! Dacă v-am supărat (iarăși), îmi cer din nou scuze! (iar și iar și iar, până veți ajunge la saturație)! Sir, Sirul meu dezamăgit! Mă voi revanșa de Anul Nou, dacă voi mai fi pe-aici! Mă voi revanșa frumos, tandru și candid, (adică aristocratic) așa cum dummneavoastră nu ați fi niciodată în stare ... |
16 Agamemnon [din public] a spus pe 24 decembrie 2015: |
| Crăciun fericit, Lady! |
17 criticonul [din public] a spus pe 24 decembrie 2015: |
| Mă încadrez între ceilalți "toți" și urez, de asemenea tuturor, "Sărbători fericite" insistând a-i ura lui Agamemnon "Crăciun fericit"! |
18 Agamemnon [din public] a spus pe 25 decembrie 2015: |
| Mulțumesc, colega! Sărbători fericite! |
19 Iulia Mirancea [autorul] a spus pe 13 ianuarie 2016: |
| Istoria unei povești ("Istoria e cea mai frumoasă poveste" cit. Adrian Cioroianu) S-a întâmplat în ajunul Crăciunului din anul 2015! Ca orice creștin cuminte și credincios, așteptam Nașterea Pruncului... Așteptam Nașterea cu inima zdrențe, fiindcă, un urmaș al regelui Luana, îmi declarase ("între patru ochi") că, a scuipat în dreptul meu! Cineva îmi declarase..., inima mi-era zdrențe..., prietenii mei din chiar Țara Luanei (Varlaam) mă așteptau... iar eu i-am anunțat că... nu vin! Și atunci s-a petrecut minunea: m-am pomenit cu ei, și... m-au luat pe sus ... A fost atât de simplu...! Au urmat acele clipe unice: plimbări de la un capăt la altul, prin sătucul pe care nu-l văzusem de trei ani, convorbiri superbe cu oamenii superbi din Țara Luanei, zâmbete, îmbrățișări, urări ... Apoi, fascinante plimbări pe firul impetuoasei Bâsca Mare, până la Gura Teghii etc. etc. Varlaam din Țara Luanei e o comoară nedescoperită, încă! Și Gura Teghii la fel! Comori de oameni din Țara Luanei! Oameni frumoși, iubitori, generoși! Dacă aș fi venit instantaneu și nu aș fi avut unde să-mi odihnesc sufletul și trupul, sigur, orice varlagoodman mi-ar așternut un pat...! Și dacă nu aș fi avut mese îmbelșugate unde să-mi astâmpăr foamea, sigur, orice varlagoodmean m-ar fi poftitt la masă! La o masă sfântă, de Crăciun...! O masă la care, prietenii mei, habar nu aveau că, între ei, o inimă era țăndări și icnea, a plâns... Istoria uneii povești se scrie, uneori, cu lacrimi! Dar trebuie să uităm de lacrimi... Și atunci, ea va rămâne pentru noi, cea mai frumoasă poveste! |
20 Iulia Mirancea [autorul] a spus pe 22 ianuarie 2016: |
| Istoria rămâne cea mai frumoasă poveste! S-a întâmplat în decembrie 2015! Sir Vă voi fi promis de Crăciun, o revanșă la... vinovata mea neblândețe, săvârșită, ah, chiar aici, pe propria-mi pagină dedicată Omului... Nota bene, a Omului tânjit, elogiat, sperat de mine... M-am lăudat cu o ofertă de Tandrețe și Candid? Ca să vezi! Ei! Nu s-alege! Nu s-alege? Păi, nu s-alege, don Equilibrio! Căci, ulterior, fără să fi lăsat Lumina să izbăveaască vidul dintre ani, iată-vă iritat, adus la același numitor cu mine (nevrednica)! Dar, atenție: suntem unul mai nevinovat decât altul (V.M.)! Recent, pe o pagină similară, v-am mai sugerat (încă!), un altfel de giuvaer, adică, provizia deja consemnată, de Tandrețe și Candid! Sir, n-am uitat! Iulia Mirancea nu-și uită promisiunile! Niciodată! Dar, din păcate (le omului exonerat de dumnezeire) s-a întâmplat ca, înainte ca Pruncul să se fi născut (frumos și sănătos), un om (altfel decât cel elogiat luanofobic, până dincolo de elogiere), cineva (despre care prefer să tac și să păstrez în mine ceea ce nu cred), îmi frânsese deja inima în două și mă risipise fatidic, dincolo de Luana, între Dumneavoastră și Neadevăr... (ah, într-o relație "pur virtuală" dintre o persoană reală și una nereală, fără nicio sursă certă de confruntare a lucrurilor, la ce să te aștepți?)! Adevărul nu poate fi imaginat(cit.V.M.)? Înseamnă că, uneori, el poate bâigui (nestingherit) între cast și hazard; între maiestuos și ambiguu; între reversibil și neviabil! Săracul! Bietulețul adevăr! Pentru unii dintre noi, adevărul e la discreția noastră iar oamenii, evident, simple piese, pe o tablă de șah improvizată (și complice!)! Așa că, dacă avem chef să creăm disfuncții realității, nimic mai simplu: jonglăm noi înșine, cu manipularea între un om și alt om... Halo, oameni buni din ținutul Totalmente (al nostru) și din timpul Socialmente (dintre noi)! Mă încumet să vă mai scriu ceva (ce mă arde excesiv de luanic), acum, cât mai sunt printre voi (dumneavoastră) căci, niciodată nu știm, cât ne mai îngăduie Dumnezeu-Bunul, printre muritori! Am creat și așezat aici, pe o sugestie stimulativă Luana-, un prospect uman de referință, coplanar fezabilității: un reper de frumusețe și responsabilitate umană! Cugetați (vă rog, vă implor, vă conjur), la ce avem de făcut în trecerea noastră privilegiată, ocazională și unică, pe Pământ! Nu e obligatoriu să ne mutilăm sufletul, unii altora! Cugetați (vă rog, vă rog, vă rog) până la senectute! Căci, dincolo de ea, s-ar putea să fie imposibil! Iar dumneavoastră, Sir, nu vă mai supărați, atâta timp cât, habar nu aveți, ce și cum! Sir! V-am promis de Crăciun ... Atenție: nu de orice fel de Crăciun! Ci de acel Crăciun pe care l-am acceptat numai datorită unei urări: Crăciun fericit, Lady! Vă amintiți? Nu, n-a fost chiar fericit, Heart of gold! Dar, datorită dumneavoastră (urării dumneavoastră), a fost mult mai mult de atât: a fost un Crăciun împăcat! Urarea dumneavoastră a fost o mângâiere tandră și candidă! Mulțumesc Sir! Istoria rămâne cea mai frumoasă poveste! (P.S.: Sir, nu-mi răspundeți, nu trebuie! vă rog, vă rog, vă roooooooooooog! Nu vreau nimic de la dumneavoastră Mi-am achitat o datorie, atâta tot! Lăsați lucrurile așa cum sunt...) |
21 Ion Varlaam [din public] a spus pe 19 martie 2022: |
| Cine să fi fost prietenii din Gura Teghii, cine să fi fost cei din Varlaam, dar mai ales cine a fost bătrînul din Țara lu Ana? |