Limba pietrelor
limba pietrelor nu e pentru oameni
trebuie să trăiești o mie de ani
pentru a auzi prima vocală
întâmplător
când marea e tăcută
și deja nu mai e speranță
poezie de Franciszek Nastulczyk din Milion msciwych okruchow (2014), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre voce, poezii despre viață, poezii despre tăcere sau poezii despre timp
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.