Lumina mea,femeie
Cât de frumoasă poți să fii femeie!
Umerii tăi sunt ca două bolți
fluturii rotesc cununa zilei
tu ai gustul strugurilor copți!
Ochii tăi cu stele ard în mine
și mă striga-n nopțile fierbinți
tălpile îmi ard de doruri grele
și renasc în mine triburi, ginți!
Sprânceana ta în tandră arcuire
îmi tremură emoția pe tâmplă
secundele danseaza enigmatic
si nu mai știu cu mine ce se-ntâmpla!
Și sânii tai ca sferele în cântec
trezesc în mine marile pulsații
atâta viața rascolești în mine
cu galaxii de unde și vibrații!
Coapsele tale, dulci cariatide,
ma țintuiesc pe dale de granit;
cu tine râde zarea, universul;
cu tine râde blândul infinit!
Cât de frumoasă poți să fii femeie,
ca rasaritul soarelui regesc,
îți dăruiesc o insula și-o mare
și versul meu duios, nepământesc!
poezie de Ilorian Păunoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre râs
- poezii despre lumină
- poezii despre viață
- poezii despre versuri
- poezii despre sâni
- poezii despre struguri
- poezii despre stele
- poezii despre sprâncene
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.