Doar ea...

Nici timpul nu contează,
Când apa mai gravează
Şi valul levitează
Pe malul ca o rază.

Arcaşu-i dus, acuma
El mătură cutuma
Şi spera că şi gluma
Să bucure şi luna.

Etatea-i diferită,
Ea nu mai e dorită
Şi este hămesită,
De noi mereu hulită.

Frumosu-i stacojiu,
Nu mai vibrează. Ştiu
Doar ţelu-i purpuriu
Pe cerul cam pustiu.

Trecutu-l înteţeşte
Minunile-n fireşte.
Mirarea te porneşte
In jocu" ce-şi doreşte.

O floare se deschide
Buchetu-l reaprinde
Şi şnuru" şi-l întinde
Uşor, deloc cuminte.

Te-ncununeaza mamă,
Chiar azi, eu bag de seamă
O încercare, teamă
Pe bolta de aramă...

poezie de Liviu Reti (23 iulie 2015)
Adăugat de Liviu Reti
Votează! | Copiază!