Năravuri scribărețe
Când colinzi
două luni
a naturii splendoare,
căutând flori și stele
prin oricare cotlon,
e de neînchipuit
cum natura ți-apare
ca o carte
de telefon.
Pretutindeni-
Caucazul de-ar fi,
e de-a surda,
sau că-s țărmii Crimeii
în soare,
pe un petec de cer,
la W. C,
sau pe burta
telegarului lui Petru cel Mare,
ori în praful din drum,
ori pe-a vântului roză,
unde fulgeru-ntinde
betelii de mirese,
peste tot,
numai resturi de versuri și proză,
numai nume
și-adrese!
"Sonia și Vanea Hailov. Bine-a fost!
Am mâncat sub o stâncă: frumos adăpost!"
"Kolea și Zina",
firmă de-o șchioapă,
sub o pară,
drept inimă,
de-ți lăsa gura apă.
"Proletari din toate țările, uniți-vă!
Eu personal. Aniții V."
Goga Bârlog,
frizer, Taganrog..."
Pe-un chiparos de secoli,
era
tot alfabetul:
a b c de f g h i j h...
Unul,
căzându-i talentul din sac,
- că e-n toate-un rezon-
Ah!
Venind primăvara,
un decret le-aș turna:
"După numele lor,
de pe trunchiuri și stânci,
să fie aduși semnatarii
în brânci!
Să li se dea
câte-o otreapă
în labă,
și-apoi
la treabă!
Câte-o căldare-n spinare,
și marș pe cărare!
Să-și șteargă
numele,
și Kolea,
și Zina-
le dau cu benzina!
Să curețe
muntele Ai-Petri
un an,
să nu-și irosească energia în van.
Iar vreun alt vinovat,
dacă vreunul mai e,
scribărețul nărav
de nu și-a lăsat,
un analfabet să rămână
și-un ne-
rușinat."
Sub decret, un sigiliu,
roșu ca Scaraoschi-
și-aș semna:
Vladimir Maiakovski.
poezie clasică de Vladimir Maiakovski din Versuri (1926), traducere de Cicerone Theodorescu
Adăugat de Costel Zăgan
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.