Ultimul concert
Ce-aș mai putea spune despre mine,
sau despre camera în care
un mare singuratic
încearcă cu singura-i baghetă
să pună la punct
lirismul creației simfonice?...
Toate tomurile universale
de diverse construcții
în rimele și ritmurile muzicale
dialoghează într-un monolog
de excepție.
Toate cuvintele contabilizate
pe o simplă hârtie
sunt încrustate năvalnic
cu intimitatea amurgului
sau cu nașterea liniștitoare
a viitorului.
Bagheta mea traversează
mulțimea cuvintelor
ca niște răni fără sânge
și suferă în egală măsură
sau se vindecă în lacrimile iubirii
solitară adâncului ei
și-aceste cuvinte rămân mereu nerostite
chiar înainte sau după moarte...
M-am săturat de singurătatea
volumelor citite
și chem copiii lirismului să intre
în camera sufletului meu...
poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre singurătate
- poezii despre cuvinte
- poezii despre viitor
- poezii despre sânge
- poezii despre suflet
- poezii despre ritm
- poezii despre poezie
- poezii despre naștere
- poezii despre muzică
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.