Vă întreb
Te-ntreb pe tine
inocentă copilărie
pierdută în visarea
pădurilor înalte.
Te-ntreb pe tine
nestăvilită ploaie
ce mi-ai scăldat durerea
în lacrime de mamă.
Te-ntreb pe tine
câmpie nesfârșită
ce urci prin orizont
spre cerul infinit.
Vă întreb pe voi prieteni
cutezători în fapte
din visele de ieri
în băncile de lemn.
Vă întreb pe voi,
neprețuiții dascăli
deschizători de drumuri
spre-nalte idealuri.
Vă întreb:
La care ceas din zi,
sau ziua cărui an,
ne va fi dat
ca revederea
din nou să ne-mpreune?
poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre înălțime
- poezii despre trecut
- poezii despre păduri
- poezii despre prietenie
- poezii despre ploaie
- poezii despre mamă
- poezii despre lemn
- poezii despre inocență
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.