Banul
Banul - diavolul pentru care
Toată armata lumii
Îngenunchiază și luptă.
Marionete bicefale,
Monștrii născuți în păcat, din păcat,
Se-nchină și... cad...
Sutane prăfuite de necredință
Poartă crucea ca pe un trofeu.
Cari se ascund la umbra tăcerii...
Însingurarea mușcă,
Moartea vindecă...
Furtuni, în iureș amar,
Alunecă-n inimi pătate de jar.
Vulcani de ură țâșnesc
Clătinând trupuri de humă.
Unde sunt oamenii?!
În care colț se adună?!
M-aș ridica steag împotriva diavoleștilor cete,
Le-aș plăti înzecit
Dacă
Dumnezeu ar putea să mă ierte...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vulcani
- poezii despre tăcere
- poezii despre teatrul de păpuși
- poezii despre religie
- poezii despre plată
- poezii despre naștere
- poezii despre moarte
- poezii despre inimă
- poezii despre iertare
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.