Rugă către Dumnezeu
Doamne, nu-mi da dezlegare la păcat!
Calea către bine mi-o îndreaptă,
Că prea mult de griji am suspinat...
Pentru ce-am greșit cândva, mă iartă!
Am postit în zilele de harți,
Pruncii nemâncați să nu mi-i las,
Am fost Doamne, slugă la bogați,
Griji și lacrimi m-au tot strâns în lanț...
Truda mea plătită aspru-a fost,
Râu de lacrimi curs-a pe obraz,
Pentru-a-mi face pământescul rost,
Doamne, numai tu știi cât am tras.
Pruncii pentr-o haină a avea,
Am muncit cu ziua și-am oftat,
Ce Gologotă Doamne! Viața-i grea,
Pentru-a poposi nu am răgaz.
În mătanii trupul mi-am legat...
Scris-am acatiste către cer,
Dar răspuns la Tine n-am aflat...
Îmi port zilnic crucea mea de lemn...
Mi-e zidit, în lume a trudi...
Rugi au încolțit... Genunchiul sec
Binecuvântarea-mi va spori
Când spre tine Tată-am să mă-ndrept.
Tu mi-ai dat în schimb spre a purta
Peste suflet, haina ta de har
Și oricât în viață-aș lăcrima
Știu și simt că nu este-n zadar.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vestimentație
- poezii despre timp
- poezii despre zile
- poezii despre trup și suflet
- poezii despre suflet
- poezii despre schimbare
- poezii despre râuri
- poezii despre religie
- poezii despre plată
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.