Timpul suntem noi...
Timpul s-a pierdut pe țărmul mării,
Și-am fost îndrăgostiții de altădată,
Când se vor limpezii în gânduri zorii,
Găsi-vom doar, o dragoste înnoptată.
Privind spre pâinea caldă și pufoasă,
Vedem o frământare-a timpului din noi,
Ce construia o dragoste frumoasă,
Gândea în împărțirea, timpului la doi.
Să ne trezim curgând din ochi șuvoi,
Vibrând o clipă ascunsă în pietrele uitării,
Să ne-amintim, că timpul suntem noi...
Și să ieșim din valurile mării.
poezie de Maria Richi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Maria Richi. [Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre iubire
- poezii despre uitare
- poezii despre pâine
- poezii despre noapte
- poezii despre gânduri
- poezii despre frumusețe
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.