Poemul simfonic este genul cel mai împlinit al muzicii programatice. În urma unei lungi gestații, el nu apare decât în secolul al XIX-lea, sub pana lui Franz Liszt, a cărui lucrare "Ce se aude de pe munte" (1849), după Victor Hugo, poate fi considerată drept piesa inaugurală. Compozitorii din Europa Centrală și din Rusia îl vor practica pentru a cânta pământul natal și originalitatea lui, în raport cu puterile muzicale consacrate (Italia, Germania, Franța). Ceea ce nu-l împiedică pe compozitorul german Richard Strauss să se afirme, după Franz Liszt, drept cel mai mare reprezentant al genului.
Gerard Denizeau în Să înțelegem și să identificăm genurile muzicale. Spre o nouă istorie a muzicii (2000)
Adăugat de Simona Enache
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.