Reîviere
Aud cum creşte iarba
sub plapuma de frunze,
aud şi mugurul
plesnind pe ram.
E semn divin
că primăvara
aşteptată de un an,
apare dimineaţa din senin.
Venirea ei este vestită,
de-un Soare tânar
cu zâmbet larg de raze,
lucind pe cerul neted
de cobalt.
E timpul când se nasc peome
şi visele uitate-n iarnă
se-mplinesc,
iubiri care s-au stins
se regăsesc,
patrund în suflete timide,
ca razele de soare
în antice piramide.
poezie de Ioan Friciu
Adăugat de Ioan Friciu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.