Eminescu
Eminescu avea ochii căprui,
Părul arcuit în cântări de vânt,
"Băiet" și azi îi lângă izvorul lui,
Sub bolta codrului ascet și sfânt.
Iubirile îi erau născute
Pe rotunda clipă a unui vis.
Parcă plecat doar de minute,
E mai departe azi cu un abis.
Ușa vârstei tale e-ncuiată,
Ca o iertare arată-te din nou,
Mâna-ți candida și cadențată,
Spală secolii cu repetat ecou.
Ascultă strigătul de azi din noi:
În care adâncimi de cer te-ai dus?
Noi spunem generației de-apoi
Că ești un sfânt la masa cu Iisus.
poezie de Stelian Platon din Nu suntem îngeri (9 februarie 2011)
Adăugat de Stelian Platon
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.