* * *
Voi sta aici până ce va trece o femeie
Îmbrăcată în alb,
Îi voi spune cu jumătate de glas
Că amintirile nu se îmbracă niciodată astfel,
Iar dacă ea va zâmbi, așa cum foarte puține
Știu să zâmbească, departe de ele,
Atunci îi voi spune că privirile ei
Sunt ca un ecou de pădure tăiată,
Că eu caut pădurea aceea de mult,
Că nu știam că nu mai există,
Că aș fi vrut chiar sa n-o găsesc niciodată,
Dar să știu că există, că de crengile ei
Se leagănă, toamna, vânturi albastre.
O voi ruga apoi să mă ierte,
Voi schița o plecare ușoară,
Ca o desprindere de țărm, ne vom alătura pașii,
Voi inventa o poveste frumoasă,
Abătând drumul acela în trecut, înspre copilărie,
Îi voi vorbi despre lumile îndepărtate,
Despre vuietul mării, de marile temperaturi ale stelelor,
Și-ncet, atunci când vom fi departe de lume,
Când, pentru prima dată, ne vom da seama ca suntem singuri,
Când ea însăși va recunoaște că nu e nimeni cu noi,
Atunci nu știu, nu știu ce îi voi spune,
Dar stau aici, voi rămâne aici,
Până va trece...
poezie de Darie Novăceanu
Adăugat de El
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zâmbet
- poezii despre păduri
- poezii despre vânt
- poezii despre vorbire
- poezii despre trecut
- poezii despre toamnă
- poezii despre temperatură
- poezii despre stele
- poezii despre inventatori
1 Iulia Mirancea [utilizator înregistrat] a spus pe 21 iulie 2015: |
Ooo, iarăși, iarăși ...Iarăși? E inadmisibil să mi se întâmple, iarăși, așa-ceva! Darie? Adică numele scriitorului meu celui mai iubit dintre cei mai iubiți ...? "lumi îndepărtate"? "vuietul mării"? "copilărie"? "stele"? Oare, de ce îmi par cunoscute toate acestea? Darie ... "ce-ai omorât, omorât rămâne"? Și totuși, te iubesc atât de mult, Darie ... Te iubesc mai mult decât tot ce-a existat, ce mai există încă și ce va exista frumos pe Pământ! Să nu uiți, Darie ...! Doamne, cred că e cea mai frumoasă poezie pe care am citit-o vreodată! |
2 Iulia Mirancea [utilizator înregistrat] a spus pe 22 iulie 2015: |
"o voi ruga să mă ierte"! De ce? Pentru ce să te ierte, Luceafăr neadevărat al spasmului meu nepământean? Ah, Darie, Darie! Poemul tău nu e genial, nu e superb! E un smarald crisolit interferabil Iubirii! Fiindcă azi am avut atâta nevoie de tine, iar tu mi-ai apărut în cale, atât de firesc ... Ce să-ți aștern la picioare? Și Ție, misteriosule "El"? M-aș așterne pe mine însămi... dacă ar fi de ajuns ...! |
3 Agamemnon [din public] a spus pe 22 iulie 2015: |
Darie este poetic, dar fals. Adevăratul nume al autorului este mai puțin poetic Dumitru Mituțoiu. Copilul talentat al unor ciobani din Novaci. L-a ridicat dragostea pentru poezia spaniolă și la coborât dragostea pentru proza lui Iliescu. |
4 Iulia Mirancea [utilizator înregistrat] a spus pe 23 iulie 2015: |
Darie e fals? Și ce e cu asta? Eu îl iubesc pe Darie! Darie din Pădurea nebună și din Jocul cu moartea și din Desculț! Sper că nu vă deranjează, stimate domn! Această poezie nu cred că este scrisă de domnul Novăceanu! Domnia sa nu scrie versuri albe! Iar pe mine nu mă interesează absolut deloc, ce l-a coborât fiindcă, nu l-a coborât nimic! Sunteți, cumva, de partea lui C.T.P., care, după ce și-a văzut sacii în căruță, l-a trădat pe admirabilul său binefăcător? Maestro, nu trebuia să faceți asta! Ce aveți cu acest poet? Chiar azi i-am ascultat vocea! Are o voce atât de plăcută ... A dumnevoastră, cum e, sensei? |
5 Agamemnon [din public] a spus pe 23 iulie 2015: |
Doamnă, Nu am nimic cu acest poet. Dimpotrivă. Am în schimb un of mai vechi referitor la duplicitatea "marilor spirite" Poate sălășui un spirit mare într-un suflet duplicitar? Mai este opera acestuia sinceră? Iar o operă nesinceră mai are vreo valoare? Pentru că, vorba proverbului. E greu să fii și popă, și hoț. |
6 Iulia Mirancea [utilizator înregistrat] a spus pe 23 iulie 2015: |
Domnule (Ah, "doamnă, domnule"! e groaznic!) Aveți un of mai vechi, despre duplicitatea marilor spirite? Da, știu asta! Noi doi, ne-am mai războit de multe ori, pe tema aceasta! Ce nu înțeleg este, cum un mare spirit, poate fi atât de puțin ofertant (înțelegător, iertător, tolerant), cu semenii săi greșiți! Atâta tot, maestre! (Oare, cât de supărat sunteți pe mine, de nu mai găsiți, din atâtea nume, nici măcar unul? Oare, cât de mult voi fi greșit față de dumneavoastră, de nu mă puteți ierta, domnule spirit ... neduplicitar?) |
7 Iulia Mirancea [utilizator înregistrat] a spus pe 23 iulie 2015: |
Domnule La urma urmei, Darie al meu n-a făcut altceva, decât să se se împotrivească Pieței Universității! Parcă, dumneavoaastră sunteți (și e bine că sunteți) cel care condamnați devastatorii care ies în Piață să-și strige nemulțumirile! Și, în sfârșit, parcă noi doi, așa ne-am cunoscut! |