Voi nu știți
(mersul pe vârfuri se învață iubind)
Să nu credeți că
sunt indiferent la critică
atâta vreme cât nu îmi spuneți
că sunt bătrân
în ideea în care
îmi îndoi genunchii
și iubesc
relativ
se vorbește despre o
autodistrugere o destrămare
de trup peste care
timpul glisează
la rece
până la strigăt
ultimele detalii se
propagă prin mine
temperatura corpului
crește eficient
doar atât cât
trebuie
și voi nu știți
mersul pe vârfuri
se învață iubind...
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre învățătură
- poezii despre vorbire
- poezii despre timp
- poezii despre temperatură
- poezii despre relativitate
- poezii despre iubire
- poezii despre eficiență
- poezii despre creștere
- poezii despre corp
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.