Să-ți ispășești osânda
Abia acum am înțeles, în fine,
Că eu n-am nici-un rost de nu te am,
Că viață mea-i pustie fără tine,
Mai bine dacă nu te cunoșteam.
Mă frământ în noapte când visez
Cum noi ne-am întâlnit întâmplător,
Și îmi doresc să te îmbrățișez,
Să te iau din vis, să scap de dor.
De-ar fi așa ușor nu ai scăpa
Și te-aș răpi pentru viața întreagă,
În inimă adânc eu mi-aș săpa,
Și te-aș întemnița iubire dragă.
Să-ți ispășești osânda-nchisa-n mine
Să nu mai poți nicicând să evadezi,
Să mă iubești cum te iubesc pe tine,
Doar cu iubire ta să mă imbrățișezi.
poezie de Răzvan Isac (4 martie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre visare
- poezii despre viață
- poezii despre noapte
- poezii despre inimă
- poezii despre dorințe
- poezii despre dor
- poezii despre declarații de dragoste
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.