Cântec tulburător
cum crești amețitor în templul meu
de carne aflată-n amurgul roșu, minunato
intrată pe poarta dimineții, tulburător cântec
se ivii în inima mea mărită de întrebările
nebunului hamlet și ale temerarului icar?
de-atunci, sunt viscolit de zăpezile jucăușe
ale îngerilor tăi dolofani ce alunecă undind
pe gleznele tale și pe cristalul meu aburind.
poezie de Mariana Didu
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre îngeri
- poezii despre zăpadă
- poezii despre viscol
- poezii despre roșu
- poezii despre nebunie
- poezii despre muzică
- poezii despre inimă
- poezii despre glezne
- poezii despre dimineață
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.