Cu sufletul suflecat
Pășim cu sufletul suflecat în mâini,
Îl hrănim cu pâinea sărutului,
Îi punem sare pe rana amintirilor
Și visăm capătul drumului
Legat de umbra picioarelor.
Unde este asfințitul soarelui?
Unde este zborul stelelor printre stele?
Unde este transferul sufletului în liniște
Și liniștea în porumbelul
Ciugulind pâinea sărutului?
Cu sufletul suflecat pășim în amintire!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre suflet
- poezii despre stele
- poezii despre amintiri
- poezii despre zbor
- poezii despre visare
- poezii despre sărut
- poezii despre pâine
- poezii despre porumbei
- poezii despre picioare
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.