Valea Porcului Negru
Roua picură încet și visuri se adună; necunoscute paloșe
Deodată se ciocnesc în fața ochilor mei treziți din vis.
Apoi zgomotul surd de călăreți căzuți și țipetele
Necunoscutelor oști pierind, îmi lovește auzul.
Noi care arăm azi, lângă piatra druizilor, pe țărm,
Cairnul cenușiu de pe deal când ziua cade înecată în rouă
Obosiți de împărățiile lumii, ne închinăm ție,
Stăpâne al stelelor tăcute și al porții înflăcărate.
poezie celebră de William Butler Yeats, traducere de Ion Pillat
Adăugat de Dan Costinaș
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre rouă
- poezii despre văi
- poezii despre tăcere
- poezii despre stele
- poezii despre prezent
- poezii despre porci
- poezii despre ochi
- poezii despre negru
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.