Walt Whitman
Eu sunt om.
Atât de obișnuit, de-ți vine să râzi,
Râu cristalin între maluri năpădite de gunoaie,
Veacurile-și freamătă aripile peste mine.
Înfrigurare și groază
Laminez temerar în topitoriile mele,
Ascultând vuietul vântului, bătaia motoarelor
Și respirația femeii iubite.
Văd nori, pământ, hornuri, fiare și oameni;
Ating obiectele, adulmec mirosuri:
Eu sunt atât de obișnuit, de-ți vine să râzi.
Și ziua mea ca lotusul înflorește.
poezie de Oleksa Slisarenko (1919)
Adăugat de Dan Costinaș
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Oleksa Slisarenko. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.