Binecuvântare divină
Când vedem ce-i azi prin lume, gloanțe, bombe și omor,
Cui, papucii mei, de glume îi mai arde, sau umor?!
Ca și-acum, îmi amintesc ce mult sânge a vărsat
Neamul nostru românesc, când cu turcii a luptat,
Iar, de n-aveam un Ștefan, sau un Mircea, un Mihai,
Purtam toți și azi turban, pe al nostru mândru plai...
Mai aveam noi datini, oare, ca români adevărați,
Cu năravuri milenare, buni creștini și botezați?!
Căci, mă-ntreb, dacă eram cuceriți de-atunci de ei,
De sarmale mai știam, mămăligă sau mujdei?!
Mai știam de șpriț, rachiu, cârciumă, sau bar, vreodat'?
Mai vedeam noi vr'un chefliu tăvălit spre casă beat?!
Nici nu ne dădea prin minți să-njurăm ca pe ogor,
De Cristos, de cruci, de sfinți, aveam noi așa folclor?!
Sau, ceva cu mult mai trist, auzeam noi de-un bărbat
C-ar fi fost el, familist, la vreo fufă noaptea-n sat?...
Nu tu țeapă, nu tu șmen, nu puteam ciordi un ac,
Nici pe blat să mergi pe tren, vai de-al nostru cozonac!
Iară hoții, evident, votau liber, nu forțați,
Doar cu-o mână-n parlament, de cealaltă fi'nd scurtați,
Și apoi, cu-a mea belea, Doamneee, ce amar și chin!
Mă gândesc, român sadea, să nu fi fost eu creștin...
Iarnă, vară, noapte, zi, ce terorizat eram!...
Aveam io șapte soții, dar și șapte soacre-aveam!
poezie satirică de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre creștinism
- poezii despre România
- poezii despre umor
- poezii despre căsătorie
- poezii despre usturoi
- poezii despre tristețe
- poezii despre trenuri
- poezii despre teroare
- poezii despre sânge
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.