Doamna țării mele
Noi cu dânsa ne-am născut,
Ca un popor destoinic
Și cu dânsa am crescut
Ca un reper statornic,
Noi cu dânsa am trăit
Și azi durăm prezentul
Tot cu dânsa am grăit
Și ne-am probat talentul
Am crescut cu ea gândind
Purtați prin abnegații,
Am admirat cu ea privind
Acele mii de constelații
Cine-i Doamna țării mele?
Pe care veșnic o cinstim,
În clipe bune, vremuri grele
Ea-i limbă sacră ce-o vorbim.
poezie de David Boia (17 decembrie 2014)
Adăugat de anca petru
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre prezent
- poezii despre țări
- poezii despre vorbire
- poezii despre viață
- poezii despre talent
- poezii despre patrie
- poezii despre naștere
- poezii despre creștere
- poezii despre constelații