Ruba'iyat 1966
Eram un punct de de praf măsurat în molecule,
Acum sunt piscul înalt al muntelui, acoperit de zăpezi;
Eram ca un bob de cafea uitat într-un vas gol,
Acum sunt unda de lumină călăuzind mulțimi.
Mi-ai domolit foamea, mi-ai stins mânia,
Energia ta îmi hrănește vocea, radiază în inima mea;
Acum sunt miezul cuvintelor vii curgând
De pe buzele mele ca lava topită, scânteind de bucurie.
poezie de Rumi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre înălțime
- poezii despre zăpadă
- poezii despre voce
- poezii despre uitare
- poezii despre munți
- poezii despre lumină
- poezii despre inimă
- poezii despre energie
- poezii despre cuvinte
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.