Clipa de taină
M-asemuiam cândva cu-o rădăcină,
Înfiptă adânc în clipa mea de taină,
Pe geam pictam, avid către lumină,
Același ritm de inimă sub haină,
Și înfloreau pe rând garoafele și crinii,
Căldurile vuind din dedesubtul meu,
Striveam puterea și o vindeam genunii,
Cu tot ce-n noi se-nfiripa mereu...
M-ademeneam cândva c-aș fi filonul,
De aur ce hrănește-un mugure pe ram,
În universul sferei ținteam cameleonul...
Și liniștea crescuse în fiecare ham!
poezie de Constantin Păun din Poligonul de echilibru (1993)
Adăugat de Constantin Păun
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vestimentație
- poezii despre ritm
- poezii despre prăpăstii
- poezii despre muguri
- poezii despre lumină
- poezii despre inimă
- poezii despre garoafe
- poezii despre crini
- poezii despre crengi
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.