Poveste de iubire
De iubit, iubeam la întâmplare si pe apucate.
Ba chipul tau frumos, suav si dulce,
Ba corpul tau cu forme pline si tari.
Astea toate din aduceri aminte si indoielnic,
pentru ca n-am gasit nimic serios in mintea mea,
pana cand nu ti am intalnit sufletul.
Sufletul tau bun, cald si maret.
Iar atunci, ce am facut?!
Am dat mintea pe suflet si l-am intalnit pe al meu.
Era zgribulit intr-un colt, coplesit de atata lumina.
Nedumerit, intrebator si infricosat sa nu piarda caldura ce il mangaia senin si dulce,
frumusetea zambetului tau cu care se trezea in fiecare dimineata.
Vazand toate astea,
mintea a dat frau liber focului pasiunii,
impingand sufletul si mai tare in bratele infinite ale dragostei pt tine... pana astazi!
Sau pana maine!
Pana te voi intalni din nou...
poezie de Silviu Petrache (15 octombrie 2014)
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre suflet
- poezii despre lumină
- poezii despre povești de dragoste
- poezii despre libertate
- poezii despre frumusețe
- poezii despre foc
- poezii despre corp
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.