Un fel de solstițiu. În lumea cu multe lucruri
ploaia intră în pământ doar respirația
pulsează într-un verde crud
aproape de oameni
foarte aproape
se aude un țârâit de greier
verdele strâns în jurul meu
îndepărtează cerul
cu aceeași strălucire
o rază flirtează
cu mine
cine s-o mai înțeleagă și pe asta
poate veșnicia începe de aici
din verdele acesta sau din
fanta în care m-am așezat să
privesc lumea
într-un moment de sinceritate
oricum nu-mi pasă prea mult
confuz și suferind de iubire
într-o zi o să mă îndepărtez
cu o jumătate de viață
lăsând într-o parte
lucrurile prin care nu
am trecut niciodată
și-n cealaltă
patul
măsuța de scris
(cu o lumânare în sertar)
veioza
bloc notess-ul
și
alte nimicuri...
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre verde, poezii despre viață, poezii despre sinceritate, poezii despre ploaie, poezii despre lumânări, poezii despre iubire sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.