În umbra timpului
Urmele pașilor tăi
sunt încrustate adânc
în zapada sufletului meu.
Te-am așteptat o viață,
să-ți odihnești o clipă inima lângă inima mea,
desenând cu brațele aripi de îngeri.
Apoi ai plecat,
scuturându-ți picioarele a blestem.
Clipe viscolite
vor troieni totul în uitare.
-Așteaptă primăvara!
"îngână timid speranța".
Primăvara?
Ghețarii veșnici ai indiferenței tale
vor pluti pe apele sufletului meu
atât de reci... atât de grei...
poezie de Valeria Moroșan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre îngeri
- poezii despre viscol
- poezii despre viață
- poezii despre uitare
- poezii despre timp
- poezii despre suflet
- poezii despre primăvară
- poezii despre picioare
- poezii despre odihnă
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.