Surâsul pierderii
Virtutea surâde pierderii,
Clopotele își înnoiesc ecoul,
În inimi plutește resemnarea
Remodelând și umbra, și eroul.
Frunzele fâșâie, vântul dispare,
Orbesc amazoanele cu lacrimi în ochi,
Biserica-și aruncă turla și la punți
Preotul se roagă de deochi.
Poștalion în urma lui, în urma
Virtuții nostalgia e de șoapte,
Toți merg ca lăcustele flămânde
La pomana de suflete necoapte!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vânt
- citate de Marin Moscu despre vânt
- poezii despre suflet
- citate de Marin Moscu despre suflet
- poezii despre religie
- citate de Marin Moscu despre religie
- poezii despre inimă
- citate de Marin Moscu despre inimă
- poezii despre frunze
- citate de Marin Moscu despre frunze
- poezii despre eroism
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.