Diafane reminiscențe
Pe luciu, de oglindă, în două se răsfrânge
Sidefu-n romb de sticlă, inel de-un ruj-baton
Lâng-un gălbui parfum, deux pieces de același ton
Cu piele de toc cui, de pe-un persan ce plânge.
Cercuri, de aur fin, de doi cercei se îmbină
Pe sticla etajerei, cu creme în tuburi mici,
Printre cutii cu înscrisuri în limbi, ce nu-s de-aici
Și aer tot, vapori, se întind de-o boare fină.
Culori vii, joviale, stau rând, balsam, șampon,
Lângă halatul roz, cu alb mai pur ca neaua,
Iar pe măsuța-n colț e-o vază cu laleaua
Frizată-n fixativ, pe-un antic patefon.
În rama-n fir subțire, sub sticla reflectândă,
Ce nu lasă perpetuu privire să răzbată,
Se frânge ochiu-n pâclă, pe gloss de-un chip de fată,
Zâmbind cu cap pe-o parte, sub raza tremurândă...
Și-un luciu păr respiră din nodul dintr-o fundă,
Obrazul mi-atingând... mă retrezind deodată.
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (4 februarie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre încălțăminte
- poezii despre roz
- poezii despre păr
- poezii despre plâns
- poezii despre pantofi cu toc
- poezii despre lalele
- poezii despre gramofon
- poezii despre galben
- poezii despre culori
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.