Innuendo
nopțile rupte din fiecare răsărit
așezau orele într-o ordine pătrată
în templul iubirii ridicat
dincolo de sălbăticia din noi
mângâiam cu buzele
sânii
gândul
fiecare piatră
fiecare unghi
zidul cu fruntea înaltă
amintiri limbi de fum
trec peste cărămizile rămase vii
încărunțite de timpul ochilor ninși
lacrimile de piatră cern în suflet
pulberi cioplite destrămări
trecătoare vise aripi în scrum
nemărginirea a devenit răscruce privirile
hohot în piept spală templul rănit
suntem umbre de oameni cu trup locuit
în ruinele din noi
poezie de Elena Toma
Adăugat de Elena Toma
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre înălțime
- poezii despre visare
- poezii despre trup și suflet
- poezii despre sâni
- poezii despre suflet
- poezii despre păr cărunt
- poezii despre ore
- poezii despre ochi
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.