Numai că existenţa individuală trebuie să aibă o comunitate pentru a avea sens, ci şi comunitatea are nevoie de existenţa individuală pentru a avea un sens. În aceasta constă diferenţa esenţială dintre comunitate şi o masă de oameni. Departe de a furniza un cadru de referinţă pentru existenţa individuală, masa nu tolerează individualitatea. În vreme ce relaţia individului cu comunitatea poate fi comparată cu relaţia dintre o piesă (tesera) şi întregul mozaic, relaţia sa cu masa este asemeni relaţiei dintre o piatră de pavaj standardizată şi pavajul gri monoton: fiecare piatră este tăiată la aceleaşi dimensiuni şi are aceeaşi formă şi poate fi înlocuită de către oricare alta; nici una dintre ele nu are importanţă calitativă pentru întreg. Iar pavajul, în sine însuşi, nu reprezintă un întreg integral, ci mai degrabă o mărime scalară. Pavajul uniform nu are valoarea estetică a unui mozaic, ci numai o valoare utilitaristă – tot aşa cum o masă de oameni distruge demnitatea şi valoarea omului, extrăgând din oameni numai utilitatea lor.

citat clasic din Viktor Frankl
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!